Ring the Changes

.

7 priorități de viitor pentru un sistem educațional de calitate

Cu ocazia lansării proiectului FocuSAT pe Transport de către Asociația pentru Dezvoltare Activă, ne-am propus să explorăm provocările sistemului educațional din România și care sunt prioritățile principale pentru un proces educațional de calitate. În acest articol ne vom referi strict la educația oferită de către stat, nu educația oferită de mediul non-guvernamental sau educația independentă. Cu toate acestea, mediul ONG și mediul privat, cât și cetățenii neasociați ar putea contribui la atingerea acestor priorități.

Mediul rural vs. Mediul urban

Discrepanța dintre calitatea actului educațional din mediul rural față de cel din mediul urban este foarte mare și nu poate fi ignorată. De altfel, putem discuta, din acest punct de vedere, de o Românie cu 2 viteze. Nu putem vorbi de un „sistem educațional eficient și echitabil” până când calitatea serviciilor educaționale va fi uniformă în toate localitățile din România. Din păcate, în timp ce în mediul urban putem vorbi de digitalizare ca unul din următorii pași logici, în mediul rural încă ne confruntăm cu problema accesului fizic la educație, infrastructură nesatisfăcătoare,
profesori inegal pregătiți/remunerați comparativ cu cei din mediul urban și lista poate continua.

Acces la educație – burse, transport

Pentru foarte mulți elevi, școala este mai mult o piedică decât o oportunitate de dezvoltare. Conform Societății Academice din România, 94,34% dintre primării nu acordă burse pentru elevi conform legii, 7 din 10 primării nu acordă burse sociale pentru elevi și sub 10% din primăriile din 33 de județe respectă dreptul elevilor la bursa școlară. La momentul actual, elevii din România primesc burse inegale, cu sume cuprinse între 4 lei (comuna Călui, județul Olt) și 1000 lei.

Elevii navetiști sunt nevoiți să folosească mijloace de transport în comun aflate într-o stare necorespunzătoare, care, de cele mai multe ori, nu respectă programul de funcționare și care nu acoperă toate zonele în care locuiesc elevii. De asemenea, decontul transportului de la domiciliu către instituțiile de învățământ este decontat parțial sau deloc, acest fapt implicând costuri pentru elevi, pe care, de cele mai multe ori, nu le pot acoperi. De aceea, mulți elevi recurg la autostop, punându-se în situații de risc. Iar prețul abonamentelor au crescut în anul 2020. Odată cu reîntoarcerea la școală în format fizic, aceste probleme au revenit.

Mai mult, conform unui studiu condus de Salvați Copiii România, un procent îngrijorător de elevi nu au resursele necesare educației online: 51% dintre elevi nu au acces la un laptop sau tabletă pentru a participa corespunzător la orele online. Se identifică astfel, o problemă foarte gravă: elevii sunt puși în situația în care trebuie să plătească pentru a accesa servicii de educație gratuită, iar școala poate fi o corvoadă, în special pentru elevii din mediul rural.

Un spațiu de dezvoltare a competențelor de viață

Procesul educațional trebuie să te pregătească să faci față lumii și după absolvirea examenelor. De aceea, dezvoltarea competențelor transversale în rândul elevilor și studenților trebuie să reprezinte o prioritate în procesul educațional. Prin cultivarea acestor competențe încă de la vârste fragede, sistemul educațional ar putea deveni mai mult decât un livrator de informații – ar putea deveni un formator de cetățeni bine echipați cu abilități de viață, responsabili și care vor contribui în continuare la dezvoltarea societății locale, naționale și europene.

Competențele principale pe care le considerăm necesare de dezvoltat sunt:

  • Capacitatea de a citi, înțelege și interpreta un text – relevantă nu doar în înțelegerea textelor literare, ci și a celor științifice și legislative. Capacitatea de a extrage în mod corect și obiectiv informația din text și filtrarea acesteia prin mai multe canale de verificare (bagajul de cunoștințe, experiența, diverse surse de încredere etc.) va contribui substanțial și la abilitatea de a distinge informația falsă de cea adevărată;
  • Inteligența emoțională va ajuta tinerii să devină conștienți asupra emoțiilor lor dar și să dezvolte capacitatea de a le controla, exprima și evalua în situațiile de stres. Va contribui la construirea încrederii în forțele proprii și în cei din jur, la rezolvarea conflictelor și controlul furiei. La acestea se pot adăuga abilitățile de leadership și lucru în echipă, comunicarea eficientă, empatia.
  • Gândirea critică este una dintre cele mai valoroase abilități pe care fiecare persoană trebuie să le stăpânească. Nu se limitează doar la abilitățile de rezolvare a problemelor în clasă, ci și în situații din viața reală. Gândirea critică nu se aplică doar în cadrul unei materii specifice, ci este capacitatea unui student de a gândi într-un mod rațional și mai clar. Gândirea critică este importantă pentru elevi, deoarece oferă abilitatea de a gândi în modul corect și de a rezolva problemele într-un mod mai eficient și metodic, încurajează creativitatea, încurajează învățarea independentă, scăzând dependența de învățarea în clasă și de profesori pentru îndrumări și instrucțiuni complete. De asemenea, îi ajută pe elevi să-și evalueze stilul de învățare și să-și recunoască punctele tari și punctele slabe.
  • Spiritul civic trebuie încurajat în rândul elevilor. Abilitățile civice oferă baza pentru cetățeni responsabili și orientați spre binele comunității. Insuflarea valorilor democratice și europene, precum și nevoia de a participa activ la viața comunității (inclusiv prin asocierea în organisme de reprezentare), cunoașterea drepturilor și obligațiilor lor ca elevi și ca cetățeni europeni și a Drepturilor Universale ale Omului vor conduce la o comunitate mai apropiată, la un proces educațional de calitate și la un viitor mai bun al indivizilor și a țării în general.
  • Competențele digitale și de media literacy sunt din ce în ce mai necesare, lipsa acestora limitând accesul la educație în contextul pandemiei de COVID19. Capacitatea de a folosi dispozitive, de a folosi programe, de a naviga online și de a face diferența dintre informația falsă și cea adevărată (inclusiv verificarea acestora) sunt importante nu numai pentru siguranța fiecărei persoane, dar și a comunității din care face parte. Totodată, digitalizarea sistemului educațional nu numai că echipează tânărul cu abilități ce îi sporesc accesul la un loc de muncă mai bun, dar și îl protejează împotriva știrilor false și manipulării.

Un proces educațional de calitate, adaptat la prezent și orientat spre viitor

Dacă cineva nu învață de plăcere, înseamnă că nu o face cum trebuie. Sistemul educațional ar trebui să dezvolte dorința de a învăța pe parcursul vieții în cât mai mulți elevi cu putință: cititul ar trebui să fie făcut de plăcere, legătura dintre studii și viața de zi cu zi trebuie să fie evidentă atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice și nu în ultimul rând, părinți. Intersecționalitatea cursurilor și a competențelor dezvoltate este prioritară într-un sistem educațional concentrat pe nevoile de dezvoltare specifice reale ale elevului.
Pornind de la conținutul materiilor predate în școlile românești, constatăm necesară o reformă completă și o regândire a obiectivelor principale ale sistemului educațional. Stadiul actual al acestuia există, mai mult sau mai puțin, încă din 2003. Schimbările principale necesare fac parte din sfera relației dintre eficiență și relevanță a informației și competențelor dezvoltate. Este necesară diversificarea operelor studiate în cadrul orelor de limba și literatura română; introducerea autoarelor în programa școlară (la momentul de față, este studiată în mod opțional o singură operă a cărei co-autor este o femeie), creșterea numărului operelor de literatură universală studiate și echilibrului dintre opere recente și opere clasice, integrarea operelor ce abordează tema discriminării minorităților naționale și a rolului femeii în societatea românească și universală. Un echilibru între toate acestea trebuie găsit, pentru a acorda timpul necesar fiecărei opere/domeniu/curent fără a încărca programa.
Studierea istoriei minorităților este absolut necesară: în România, nivelul de discriminare și stereotipizare a comunității rome atinge un nivel alarmant – conform unui sondaj IRES, 72% din români nu au încredere în romi, 20-30% prezintă cazuri serioase de romofobie iar imaginea romilor este preponderent negativă. Cunoașterea obiectivă a istoriei culturii rome și a evenimentelor ce au condus la statutul pe care comunitatea o are în Europa va duce pe termen lung la incluziunea romilor fără ca aceștia să renunțe la cultura acestora (asimilare). Combinația dintre educație pentru Drepturile Omului, spirit civic și cunoașterea istoriei va cultiva nu „toleranță” ci „incluziune”.
Înlocuirea orei de Religie Ortodoxă cu o oră de Istorie a Religiilor. În felul acesta, elevii vor acumula cunoștințe legate de celelalte religii ale lumii, vor deveni mai incluzivi cu persoanele care aparțin altor religii și vor putea avea o vedere de ansamblu asupra acestora – ceea ce va conduce la o mai bună înțelegere a propriei religii.
Introducerea Educației Sexuale în școli va echipa tinerii cu informațiile necesare pentru a se proteja de boli cu transmitere sexuală, sarcini nedorite, îi va ajuta să își înțeleagă mai bine latura sexuală și să își gestioneze comportamentele într-un mod responsabil, îi va echipa cu abilitatea de a recunoaște relațiile abuzive și comportamentele sexuale deviante și modalități de protejare împotriva acestora.
Identificare și implementarea unor noi forme de examinare națională, actuala formă examinând competențele elevilor la nivel superficial, preponderent la nivel de informații. De asemenea, identificarea de măsuri pentru asigurarea unei corectări corecte și în profunzime a răspunsurilor oferite de elevi este necesară.
Identificarea și implementarea măsurilor ce contribuie la creșterea transparenței procesului de notare, inclusiv prin implementarea catalogului online, va reduce din abuzurile existente.
Digitalizarea sistemului educațional prin echiparea cadrelor didactice și a elevilor cu abilitățile de predare, prezentare și evaluare în mediul digital și dotarea instituțiilor de învățământ cu echipamentele necesare (echipament audio, videoproiector, calculatoare conectate la internet etc.) este o nevoie mai necesară ca oricând. Capacitatea de a elabora conținut multimedia care să susțină și acompanieze procesul tradițional de învățare, cât și adoptarea unei abordări bazată pe proiecte prin mijloace digitale poate ficientiza sistemul de predare, poate crește accesul la informație în rândul elevilor, dar și echipează tinerii cu abilități transversale și creează contextul învățării de plăcere. Mai mult decât atât, va dezvolta creativitatea, va inspira și motiva elevii să se angajeze în procesul de educare pe parcursul vieții.

Intersecționalitate și strategizare

Planificarea strategică a procesului educațional prin dezvoltarea și implementarea unei strategii naționale de educație, dar și a unor strategii la nivel de instituție care să cuprindă obiective și indicatori clari și specifici și care să corespundă realității și nevoilor de dezvoltare reale ale elevilor oferă posibilitatea urmăririi progresului elevilor și asigură relevanța rezultatelor sistemului educațional în viața de adult. Astfel, intersecționalitatea se poate asigura din punct de vedere al informațiilor și competențelor dezvoltate în cadrul materiilor parcurse si din punct de vedere al strategiilor locale, naționale și europene. Asumarea contribuirii la atingerea obiectivelor în educație și tineret prin implementarea unor planuri strategice la nivel instituțional va oferi o structură clară și va adapta constant procesul educațional la nevoile reale ale tinerilor. Un alt tip important de strategie îl reprezintă strategiile de incluziune socială – prin asigurarea unui spațiu de învățare incluziv și echitabil, fiecare beneficiar poate să profite la maximum de sistemul educațional în ciuda inegalităților cu care s-a născut.

Respectarea drepturilor elevilor

Toți actorii implicați în procesul educațional trebuie să cunoască Statutul Elevului, cu drepturile și responsabilitățile menționate: elevii, cadrele didactice, conducerea instituțiilor de învățământ, părinții. Este nevoie de o schimbare de paradigmă și în acest domeniu: beneficiarul sistemului educațional este în primul rând elevul. Este necesară identificarea de măsuri și instrumente de monitorizare a respectării acestor prevederi în instituțiile de învățământ, conduse (și) de actori neutri în relație cu părțile implicate în procesul educațional, cât și de sancțiuni și proceduri de rezolvare a problemelor identificate. Un alt punct de interes este reprezentarea drepturilor și nevoilor elevilor și studenților de către asociații de elevi/studenți prin activarea Consiliilor Școlare ale Elevilor și a Ligilor Studențești cât și facilitarea dialogului între acestea la nivel național.

Infrastructură

Investițiile în sistemul educațional sunt nesatisfăcătoare. Cu 3.2% din PIB, România se află cu mult sub media europeana de 4.6%; de altfel, încă din 2010, România s-a angajat să investească un procent de 6% din PIB – evident, obiectiv neatins 10 ani mai târziu. Încă există un număr considerabil de școli care au grup sanitar exterior, și nu dispun de apă curentă și canalizare, elevii neputând să beneficieze de condiții de igienă adecvate. Există și școli în care orele de curs se susțin pe timpul iernii în condiții de temperatură scăzute sau în clădiri aflate într-o situație precară cu risc de prăbușire. Mai mult, elevii navetiști sunt nevoiți să folosească mijloace de transport în comun aflate într-o stare necorespunzătoare, care, de cele mai multe ori, nu respectă programul de funcționare și care nu au rutele adaptate la nevoile reale ale elevilor. Este de asemenea, necesară echiparea instituțiilor de învățământ cu materiale didactice actualizate și în stadiu optim de folosire – pornind de la hărți, la echipament tehnic, echipament și teren sportiv la calculatoare conectate la internet.

Acestea ar fi câteva prioriăți pe care noi le considerăm potrivite pentru îmbunătățirea sistemului educațional din România. Spune-ne într-un mesaj ce crezi că ar trebui să mai existe (sau să nu existe) pe această listă 👇

Mai multe despre Asociația Pentru Dezvoltare Activă:

Mai multe despre Ring The Changes:

Primește articolele pe mail