Având în vedere că euroscepticismul câștigă teren în România, este mai important ca niciodată să subliniem importanța menținerii tinerilor conectați la Uniunea Europeană. UE oferă multiple beneficii atât tinerilor, cât și României în ansamblu, contribuind la dezvoltarea personală și profesională a acestora și la progresul țării.

Dezinformare și euroscepticism: Realitatea Uniunii Europene vs. mituri

În ultimii ani, Uniunea Europeană a devenit ținta unor campanii masive de dezinformare, menite să alimenteze euroscepticismul și să slăbească încrederea cetățenilor în proiectul european. Atitudinile anti-UE sunt răspândite de persoane interesate să câștige capital politic prin promovarea unor mesaje naționaliste, de forțe externe care încearcă să destabilizeze unitatea europeană, dar și de persoane care nu sunt la curent cu tot ce se întâmplă în UE.

De reținut că nu întotdeauna persoanele care împărtășesc părerile acestea o fac și cu intenții malițioase; persoanele de rând deseori sunt victime ale dezinformării.

Mitul 1: „UE ne impune reguli absurde și ne ia suveranitatea”

Unul dintre cele mai frecvente argumente anti-UE este ideea că Bruxelles-ul „dictează” reguli inutile și că statele membre își pierd suveranitatea. În realitate, fiecare țară participă activ la procesul decizional al UE prin reprezentanții săi în Parlamentul European și Consiliul UE. Deciziile nu sunt impuse, ci negociate, iar România are drept de vot ca orice alt stat membru (ba chiar suntem a 6-a țară ca număr de eurodeputați, 33, numărul acestora fiind ales proporțional cu populația țărilor). Mai mult, UE nu reglementează aspecte naționale sensibile, precum educația sau politica fiscală, acestea rămânând sub controlul guvernelor naționale. Adică UE nu decide programa școlară sau salariile și taxele.
Poți să vezi aici care sunt ariile în care UE se poate implica, însă un rezumat ar fi acesta: UE decide politica monetară (moneda EURO), piața unică, libera mișcare, drepturi fundamentale), iar guvernele naționale decid orice din sfera educației, sportului, tineretului, sănătate publică, industrie, cultură, turism, protecție civilp, cooperare administrativă, iar UE susține fie prin strategii generale, fie prin programe și finanțări.

Deputații români din Parlamentul European și reprezentanții României în Consiliul UE participă activ la luarea deciziilor. UE nu „forțează” statele să adopte legi, ci fiecare țară își dă acordul asupra acestora.

Ba mai mult, România poate iniția legislație europeană.

Suveranitatea țărilor este respectată – iar când aveți impresia că ne sunt impuse măsuri cu care nu suntem de acord, recomandăm să verificați și CUM votează eurodeputații români. Aici aveți toate informațiile relevante.

Mitul 2: „România dă mai mulți bani la UE decât primește”

O altă idee falsă este că România ar fi un „donator inegal” către bugetul UE, sau și mai rău, cotizăm dar „nu primim înapoi nimic”.
Adevărul e că România primește mai mulți bani decât contribuie. Din 2007 până în prezent, România a primit peste 100 de miliarde de euro în fonduri europene, în timp ce contribuția noastră este mult mai mică; pentru fiecare EURO contribuit, am primit 3 înapoi, spune Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cu fondurile acelea au fost finanțate drumuri, peste 900 km de autostradă, au fost conectate peste 3 milioane de casă la sisteme de canalizare, au fost construite spitale, școli și locuri de muncă și multe altele.

Chiar dacă pare că nu vedem unde se duc acești bani, dezvoltarea economică și infrastructura țării au fost puternic susținute din 2007 de către fonduri UE.

Te încurajez să verifici data viitoare când vezi un sit de construcție dacă există o pancardă care detaliază suma oferită de UE pentru construcție.

Doar în 2023 am primit 5,45 miliarde de euro pentru construirea, modernizarea și echiparea a trei spitale regionale, cel puțin șapte spitale județene și 20 spitale locale.

Mitul 3: „UE vrea să ne impună valori străine”

De multe ori, euroscepticii prezintă Uniunea Europeană ca pe o forță care vrea să „distrugă valorile naționale” sau să impună un anumit mod de viață. În realitate, UE promovează diversitatea culturală și respectul reciproc. Tratatul Uniunii Europene garantează dreptul fiecărui stat de a-și păstra tradițiile juridice, economice sau administrative, iar programe precum Europa Creativă susțin cultura și identitatea națională.

Când vorbim de valori culturale, UE acționează și pentru protejarea patrimoniului național al fiecărei țări. Spre exemplu, monumente istorice, clădiri, piețe etc. au fost restaurate prin fonduri europene, iar programe precum Erasmus+ promovează schimburile culturale fără a impune un „model unic de cultură”.

Ca exemplu, Castelul Corvinilor și Delta Dunării au beneficiat de fonduri europene pentru conservare și promovare turistică. Spre exemplu, doar în 2023 au fost semnate 27 contracte de finanțare pentru modernizarea și reabilitarea a 69 de obiective turistice și culturale, printre care se includ și Castelul Huniade, Cetatea Medievală Bistrița și mai multe biserici de lemn.

Sunt, în schimb, o serie de valori pe care UE încearcă să le protejeze: democrația, statul de drept, demnitatea umană, libertatea, egalitatea și Drepturile Omului, valori pe care Uniunea s-a fondat. Și nu credem că aceste valori intră în contradicție cu valorile noastre.

Mitul 4: „UE ne impune imigranți și ne schimbă populația”

UE nu ne obligă să acceptăm refugiați sau imigranți. Politica de imigrație a fiecărui stat membru este decisă la nivel național. Mai mult, UE a alocat fonduri pentru protejarea frontierelor și pentru gestionarea eficientă a migrației.

România controlează cine intră pe teritoriul său și participă la agenția FRONTEX (Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene).

Mitul conform căruia România este „forțată” să primească imigranți și refugiați este o temă complexă, totuși.

Atunci când am aderat la UE, ne-am asumat o serie de obligații față de politicile europene în materie de imigrație și protecția refugiaților. De aceea, participăm la un sistem coordonat la nivelul Uniunii Europene, prin Politica europeană comună de azil (de exemplu, Regulamentul Dublin, un sistem de gestionare a cererilor de azil și refugiu, iar fiecare stat membru are obligația să respecte anumite standarde minime, dar deciziile legate de numărul de refugiați acceptați sunt, în general, la latitudinea statelor membre). Găsești aici toate procedurile de azil la nivelul României.

În perioada crizei migranților din 2015-2016, Comisia Europeană a propus și a implementat planuri de relocare a refugiaților din țările cele mai afectate de fluxurile migratorii, iar România a fost inclusă în aceste planuri, dar nu în mod obligatoriu. De asemenea, majoritatea fluxurilor de imigranți nu sunt refugiați, ci migranți economici care ajung în România din diverse motive economice și sociale.

Adevărul este că mulți angajatori din România preferă să angajeze imigranți din mai multe motive, printre care se numără costurile mai reduse și flexibilitatea în muncă, dar și de reglementările naționale mai relaxate în privința protecției acestora.

În sectoare precum construcțiile, agricultura, serviciile de curățenie sau în unele industrii de fabricare, preferă să angajeze imigranți datorită faptului că aceștia pot fi dispuși să lucreze pentru salarii mai mici. Aceasta este o realitate confirmată de studii economice și mărturii din sectoare unde munca necalificată este predominantă. De asemenea, imigranții sunt adesea dispuși să accepte condiții de muncă mai precare sau să lucreze pe perioade mai scurte.

Imigranții sunt adesea mai vulnerabili din punct de vedere social și economic, fiind mai puțin informati despre drepturile lor în România, și pot fi mai ușor de exploatat. De exemplu, unii angajatori pot prefera să-i angajeze pe imigranți fără a le oferi un contract de muncă formal, având astfel costuri mai mici și riscuri legale mai reduse. În același timp, imigranții, mai ales cei care nu au statut legal clar, pot fi mai reticenți să raporteze abuzuri legate de muncă, pentru că sunt preocupați de statutul lor în țară.

Din cauza statutului lor incert, mulți imigranți nu beneficiază de protecția deplină a drepturilor lucrătorilor. De exemplu, ei pot lucra fără contract de muncă sau în condiții de muncă nesigure, fără ca autoritățile să intervină. În cazul în care sunt angajați „la negru”, asta înseamnă economii pentru angajatori, deoarece nu sunt plătite contribuții sociale, taxe sau alte cheltuieli asociate unui angajat cu contract de muncă.

Mai multe detalii în „Bridging Communities: Un studiu exploratoriu privind migrația pentru muncă în România”, publicat de FDSC în 2024.

Mitul 5: „Ne-ar fi mai bine în afara UE” (exemplul Brexit)

Hai să o spunem p-aia dreaptă: fără UE mulți dintre am fi dus-o mai rău. Mitul se bazează adesea pe sentimente de naționalism exagerat sau de nemulțumire față de anumite politici europene (care uneori sunt, de fapt, naționale). În realitate, apartenența României la Uniunea Europeană a adus beneficii pentru țară și cetățeni, iar ieșirea din UE ar putea duce la instabilitate economică și socială.

Brexit este un exemplu clar: Marea Britanie a pierdut accesul la piața unică europeană, iar multe companii au plecat, afectând economia. Prețurile au crescut, comerțul a devenit mai dificil, iar multe locuri de muncă s-au mutat în alte țări UE

Cum am spus și mai sus, fondurile europene au dezvoltat infrastructura țării, au crescut PIB-ul și calitatea vieții. Sigur, dacă ne comparăm cu alte țări, precum Germania, nu suntem pe același nivel, Însă o comparație dreaptă ar fi între România din 2025 și România până în 2006, înaintea aderării la UE.

Trebuie doar să ne amintim cum era pentru românii care munceau în străinătate înainte de 2007; condițiile de muncă erau mai rele, aveam nevoie de viză. Libertatea de circulație ne-a oferit posibilitatea să muncim, lucrăm, studiem și locuim în alte țări UE fără limitări. Multe familii și-au găsit o oarecare stabilitate tocmai datorită libertății de circulație. Afacerile românești nu aveau acces la piața unică, adică plăteau taxe vamale sau aveau costuri extra fie la import, fie la export.

Sigur, nu toate sunt roz. Dar este nedrept să avem impresia că ne-ar fi mai bine fără UE (sau să confundăm nemulțumirile față de contextul din România cu un neajuns al Uniunii, în special când beneficiem de toate de mai sus).

Pai și ce ne oferă, până la urmă, Uniunea Europeană?

Oportunități educaționale și profesionale

Unul dintre cele mai semnificative avantaje ale apartenenței la UE este accesul la programe educaționale, precum Erasmus+. În 2023, aproape 20.000 de elevi, studenți și profesori români au beneficiat de burse Erasmus, în valoare totală de peste 60 de milioane de euro. De la aderarea României la UE în 2007, numărul total al tinerilor români bursieri Erasmus se ridică la 357.000. Și aici vorbim doar despre unul din programele dedicate tinerilor.

Pentru rural ce oferă?

UE a investit în dezvoltarea rurală a României cu aproximativ 7 miliarde de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii rurale, sprijinirea afacerilor agricole mici și mijlocii și creșterea calității vieții în zonele rurale. Investițiile astea au un impact direct asupra tinerilor din mediul rural, oferindu-le oportunități de dezvoltare și reducând disparitățile dintre mediul urban și cel rural – aici putem spune, totuși, că ne-am dori să se axeze și pe alte domenii, însă investițiile sunt, totuși, remarcabile.

Reprezentare și implicare la nivel european

Tinerii români au posibilitatea de a se implica în organizații europene de tineret care reprezintă interesele tinerilor la nivel european sau beneficia de internshipuri plătite în cadrul Parlamentului European. Dacă ești interesat să influențezi deciziile la nivel european, poți avea o platformă pentru a-ți exprima opiniile și pentru a contribui la formularea politicilor care te privesc direct.
Putem trăi, studia și lucra în orice țară din UE, fără restricții, datorită liberei circulații. Acest drept a ajutat milioane de români să își găsească locuri de muncă mai bine plătite sau să studieze la universități mai bune.

Oportunități de training plătit/angajare în instituțiile europene:

• Schuman (traineeship la Parlamentul European): https://www.europarl.europa.eu/at-your-service/en/work-with-us/traineeships
• Bluebook (traineeship de 5 luni la Comisia Europeană): https://traineeships.ec.europa.eu/index_en
• Locuri de muncă/traineeship în instituțiile europene pe diverse domenii: https://eu-careers.europa.eu/en
• Poți lucra în echipa unui eurodeputat, aici îți poți face cont să fii contactat în cazul în care profilul tău se potrivește cu ce caută eurodeputații: https://eu-careers.europa.eu/en
• Corpul European de Solidaritate oferă oportunități de voluntariat și joburi plătite în proiecte sociale din întreaga Europă: https://youth.europa.eu/solidarity_ro
• EURES – platforma UE care conectează tinerii cu angajatori din întreaga Uniune: https://ec.europa.eu/eures/public/ro/homepage
• Studii în Europa: https://ec.europa.eu/education/study-in-europe_en

Sprijin pentru antreprenoriat

Tinerii care doresc să își înceapă propria afacere pot accesa fonduri europene prin programe precum Startup Europe, Erasmus pentru tinerii antreprenori și Fondul European de Investiții.