Accesul la sprijin pentru sănătate mintală rămâne una dintre cele mai puțin adresate probleme cu care se confruntă tinerii din mediul rural. Pentru mulți dintre ei, pentru a obține ajutor, trebuie să depășească distanța până la servicii, costurile, rușinea, lipsa de informații, teama de a fi judecați și, uneori, chiar lipsa unui adult în care să poată avea încredere. Aceste realități stau la baza raportului Ce ar face sănătatea mintală mai accesibilă pentru tinerii din mediul rural, construit pornind direct de la ceea ce au spus tinerii în chestionar și în focus grupuri. 

Raportul reunește două surse complementare de date. Prima este un chestionar la care au răspuns 250 de tineri, iar a doua este o serie de focus grupuri la care au participat 361 de tineri din mediul rural. Împreună, aceste date ne oferă o imagine a dificultăților și nevoilor și o înțelegere mai profundă a felului în care tinerii percep serviciile existente, normele sociale, rolul școlii și al comunității și condițiile în care ar fi dispuși să ceară ajutor. Răspunsurile au venit din 88 de comunități din 28 de județe. 

Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este că sănătatea mintală a tinerilor din mediul rural ține mai mult decât de existența unui psiholog în sat. Datele arată că accesul este blocat simultan de bariere materiale, instituționale și culturale. Serviciile sunt adesea puține, departe sau greu de accesat, costurile și transportul descurajează cererea de ajutor, iar stigmatizarea, rușinea și lipsa de încredere fac ca inclusiv serviciile existente să fie evitate. În acest sens, raportul subliniază lipsa unor servicii care să fie efectiv utilizabile, apropiate de comunitate, sigure și adaptate realității tinerilor. 

Datele arată un tablou repetitiv de suferință psihologică. Cele mai frecvente dificultăți menționate sunt stresul constant (125 de răspunsuri, 50%), lipsa de motivație (101 răspunsuri, 40%), anxietatea (92 de răspunsuri, 36,8%) și problemele de somn (79 de răspunsuri, 31,6%). La acestea se adaugă tristețea prelungită (76 răspunsuri, 30,4%), singurătatea (83 răspunsuri, 33,2%) și gândurile negative despre sine (104 răspunsuri, 41,6%). În 17 răspunsuri, adică în aproximativ 6,8% din baza brută, apar și gânduri suicidale, ceea ce indică existența unor situații de vulnerabilitate severă. Doar 28 de respondenți, adică circa 11,2%, au bifat varianta „niciuna dintre acestea”.

Extras din raport

O altă concluzie puternică este că stigma rămâne o forță activă. Mulți tineri descriu sănătatea mintală ca fiind un subiect tolerat doar dacă rămâne ascuns, altfel este ridiculizat sau tratat ca tabu. Teama de bârfă, etichetare sau reacții negative din partea familiei și comunității descurajează cererea de ajutor. În paralel, raportul arată că nivelul perceput de informare este scăzut, iar comunitățile sunt descrise ca slab sau cel mult moderat informate despre semnele de suferință psihologică și opțiunile de sprijin. Accesul este blocat și din punct de vedere social. 

Pe baza acestor concluzii, raportul formulează un set de recomandări de politici publice. Printre cele mai importante se numără accesul autonom, de la 16 ani la un prim pachet de ședințe gratuite de sprijin psihologic, simplificarea accesului la psihologi și reducerea traseelor birocratice, clarificarea rolului consilierului școlar și întărirea confidențialității, dezvoltarea unor servicii de proximitate în mediul rural, extinderea telepsihologiei într-un model hibrid, investiții în prevenție, activități pentru tineri și spații de apartenență comunitară.

Raportul arată ce vor tinerii

Formula sintetică a recomandărilor:

1. Simplificarea accesului direct la sprijin
• introducerea dreptului de acces autonom, de la 16 ani, la un prim pachet de ședințe gratuite de sprijin psihologic, fără acord parental
• reducerea birocrației și eliminarea traseelor pentru accesul la intervenție timpurie
• instituirea unui standard maximal de așteptare pentru prima ședință, astfel încât sprijinul să poată fi accesat rapid.

2. Reformarea modului în care sunt finanțate și organizate serviciile
• recunoașterea psihologului ca furnizor independent în sistemul public
• posibilitatea accesului direct la psihologi aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate
• dezvoltarea unor mecanisme de finanțare directă pentru tineri, inclusiv sub formă de pachete de servicii sau vouchere pentru dificultăți emoționale ușoare și moderate
• dezvoltarea unei platforme publice naționale pentru informare, orientare și programare la servicii psihologice.

3. Întărirea rolului școlii, fără a transforma consilierea școlară în substitut al serviciilor specializate
• clarificarea, la nivel legislativ și operațional, a diferenței dintre consilierea școlară și intervenția psihologică propriu-zisă
• transformarea școlii în principală poartă de acces către servicii specializate, nu doar în spațiu de informare
• instituirea unor standarde de calitate și de confidențialitate pentru consilierii școlari și personalul implicat în sprijin psiho-emoțional
• integrarea prevenției emoționale în viața școlii prin ateliere, cursuri opționale, activități nonformale și orientare către servicii.

4. Crearea unor servicii de proximitate pentru mediul rural
• dezvoltarea de puncte locale de acces pentru sănătate mintală în școli, dispensare, biblioteci, centre comunitare sau cămine culturale
• organizarea de servicii mobile, cabinete itinerante și sesiuni periodice de consiliere pentru comunitățile izolate
• extinderea și reglementarea telepsihologiei, într-un model hibrid care să combine accesul online cu prezența fizică locală
• lărgirea actorilor care pot iniția sau facilita accesul la sprijin: consilier școlar, medic școlar, asistent medical comunitar, asistent social, lucrători de tineret și platforme publice de orientare.

5. Tratarea sănătății mintale ca temă de prevenție și dezvoltare comunitară

• investiții în activități sportive, culturale, de voluntariat și în spații pentru tineri, ca forme de prevenție a izolării, singurătății și anxietății
• dezvoltarea de activități de informare și destigmatizare pentru tineri, părinți, profesori, personal medical și lideri comunitari
• abordarea sănătății mintale într-un cadru intersectorial, care să combine sănătatea, educația, politicile de tineret, serviciile sociale și dezvoltarea comunitară locală.

Membrii Rețelei Promotorilor Sănătății Mintale în Mediul Rural au prezentat acest raport pe 31 martie, în Parlamentul României, într-un eveniment care a adus împreună tineri, și reprezentanți ai instituțiilor publice din domeniile sănătății, educației, tineretului și serviciilor sociale. Poți citi mai multe AICI.

Vezi aici ce au spus tinerii în Parlament

View this post on Instagram

Despre Ring the Happiness

Ring the Happiness este un proiect coordonat de Asociația Ring the Changes și Asociația pentru Dezvoltare Activă, finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene.

Scopul său este de a forma o rețea națională de tineri din mediul rural care devin promotori ai sănătății mintale, aducând conversațiile despre starea de bine acolo unde lipsesc cel mai mult: în școli, sate și comunități locale.